Eu câteodată uit, dar sunt unele situații care țin să-mi reamintească în cele mai ciudate feluri.
***
Pândesc de ceva vreme pe elefant.ro câteva titluri de cărți, cu reducerea aia de 50%, pe care o au odată la ceva timp pe site. S-au adunat câteva cărți must-have, dar nu vreau să le iau pe toate odată, nu de alta, dar nu aș știi cu care să încep.
Eh, și uite așa am comandat Tată bogat, tată sărac (review cât de curând) și am ales livrare la unul dintre punctele elefant de pe Basarabiei. Primesc mesaj – am 5 zile în care pot să ridic comanda, suficient timp, zic eu, asta în condițiile în care nu lași totul pe ultima sută de metri. Ajung în penltima zi, intru în punctul de livrare.
-Bună seara, am venit să ridic un colet!
-Bună seara! Pe ce nume ați făcut comanda?
– Cozma, cu Z, nu cu S, zic eu aspru și răspicat. Mi se trage din clasa a 12-a, când mi-au greșit numele pe DIPLOMA DE BACALAUREAT. Dar asta e altă poveste!
-Hmm…nu am niciun colet pe acest nume. Dați-mi un număr de comandă.
-Pfff…stați să caut în mail.
-Când trebuia să veniți după colet?
-Păi…mâine era ultima zi, spun eu mândră că nu am am lăsat totul (chiar) pe ultima zi.
– Hai, spuneți-mi numărul de telefon.
Vai, câtă agitație pentru o comanda!
– 07blablabla
-Hmm….Am aici o comandă, dar apare numele Amalia Popa…
Știți momentul ăla când parcă totul se luminează în jur, când ai o revelație, parcă din cer picată și răsufli ușurat că în sfârșit a apărut răspunsul ăla de care aveai nevoie? Eh…
– Mă scuzați, m-am măritat! 😀
Râdem amândouă, lăsând deoparte toată tensiunea care ne întinsese amândurora nervii ca un balon de hubabuba, iau comanda și plec nerăbdătoare spre casă.
