Sunt numeroase momente din copilărie de care imi amintesc cu drag. Știu că eram mică, mică și inventasem eu un joc al meu (așa credeam eu) pentru acele clipe când eram în casă și mă plictiseam de moarte. Să nu vă imaginați că era ceva foarte complicat. Și sunt sigură că unii dintre voi făceați la fel. Așadar, când mă plictiseam eu tare, tare, mă ridicam frumușel în două picioare și mă roteam și mă învârteam de mama focului. Până când? Până amețeam și picam din picioare sau până venea mama și mă certa. Oh, well, nu-l poți încadra în cele mai creative sau istețe jocuri.
Ca adult, învârtitul în cerc e un bolovan legat de picioare.
Maamă, abia aștept să plec de la la sală. Mă opresc direct la fast-food. Mi-e o foame de mor!
sau
Abia aștept să slăbesc să pot mânca prăjituri și să beau cola.
Hmm…Oare încercăm cu adevărat sau ne învârtim în cerc?
Mi-am adus aminte de un banc pe care l-am citit zilele trecute pe net:
-Cum merge prima zi de regim?
-Excelent! Am scăpat de toate dulciurile din casă. Au fost delicioase. Obiceiurile…Ele ne ajută, ele ne duc în cele mai aiurea situații. Ziceam zilele trecute în articolul ăsta că suntem ceea ce facem în mod repetat. Confirm, nu mi-am schimbat părerea.
Dar cum facem să scăpăm de obiceiurile rele, cum dăm jos medalia de aur câștigată la campionatul obiceiurilor proaste? Că despre ele este vorba, doar nu și-ar pune cineva vreodată problema cum să scapi de obiceiurile bune :))
Și dacă vă întrebați, nu, nu din senin m-am apucat să scriu articolul acesta. Sunt în plin proces de reeducare alimentară.
Ideea cu controlul este că e foarte ușor să-l pierzi. Poate de aceea mulți nu vor să-l aibă, le e prea frică să nu-l piardă.
Eu nu sunt genul ăla de persoană. Mie îmi place controlul și vreau să-l am, mai ales când e vorba de cel de sine. L-am pierdut, pentru că…life happens și intri uneori într-un ritm atât de alert încât începi să trăiești pe pilot automat. Și pilotul ăsta îți cere satisfacție imediată, plăcere, pe care încearcă să le ia de unde se poate. Și azi mânânci o porcărioară delicioasă, mâine alta și tot așa. Și te-ai procopsit cu ditamai obiceiul și cu imunitatea la pământ. Felicitări, Amalia! Acum să te văd cum faci să scapi!
Ei, cam ăsta e contextul.
Și toate planurile de atac încep în prima zi a fiecărei luni, de la 1 ianuarie sau de luni.
Doar că de data asta le-am luat prin surprindere. Că așa îmi place mie, să fiu cu susul în jos. Și am început într-o zi de marți, fix în momentul în care am zis „acum!”
Și am pornit la drum.
Care este planul meu de acțiune?
Mănânc la ore fixe – 3 mese principale și 2 gustări (fructe, mix de nuci, iaurt)
Nu mai cumpăr dulciuri, sosuri, cipsuri și alte mâncăruri nesănătoase
Am renunțat să cumpăr mezeluri și alte preparate din carne
Nu mai beau cola sau alte sucuri din comerț
M-am reîndrăgostit de ceai
Cum a fost schimbarea?
Dacă aș spune ușoară, mi-ar crește nasul ca lui Pinochio. Dar am început să mă simt din ce în ce mai bine și asta mi-e motivația.
Am mai trișat cu câte o cola, cu câte un dulce mic, am mai mâncat după ora 8 seara, că uneori aveam impresia că mă învât în cerc cu treaba asta. Dar m-am remotivat și mi-am adus aminte că scopul este să mă fiu simt bine.
Că suntem spălați pe creier non stop cu reclame, suntem bombardați cu mâncare supra-procesată, trăim în orașe poluate și supraviețuim cum putem stresului, zi de zi. Așa că hai să ne facem viața mai bună, că doar avem un singur corp în care trăim, așa că datoria noastră este să-l prețuim.
Tu cu ce obiceiuri proaste te confrunți și cum le faci față? Vrei să le schimbi sau le accepți? Hugs!
24 replies on “Încerc sau în cerc?”
[…] cercul în care te învârți […]
Eu nu mananc mult, dar mananc prostii,Prostii la care trebuie sa renunt si eu, dar cum naiba s arenunt cand sunt o pofticioasa si tentatiile sunt la tot pasul,Oricum trebuie neaparat sa ma mobilizez
Eu mananc cam orice doresc, si vreau sa ma ingras dar e cam greu procesul. Oricum ar fi tot spre sanatos incerc sa apelez. 😘
Cred ca echilibrul este cel mai potrivit, in orice am face. Alimentatie, stil de viata…
Ma regasesc in toate glumele tale si chiar in acel banc. Am incercat sa ma conving pe mine sa incep cura, ba chiar l-am amenintat si pe sot ca va intra la cura o data cu mine si uite ca nu reusesc. Sunt multe tentatii in jur si daca se intampla sa am treaba intr-o zi si sa nu pot gati, atunci se duce totul de rapa
Pe mine ma ajuta mult faptul ca privesc asta ca pe un mod de a trai, nu ca un regim cu perioada determinata (pana slabesc, pana la vara, etc). Mult e pana constientizam ca sunt alimente care ne fac rau pe termen lung si sa le excludem din alimentatie. Apoi, sa gasim retete care nu necesita mult timp pentru preparare, nu sunt complicate sau foarte scumpe. Ma gandeam sa incep o serie de articole cu retete de acest gen. Sa stii ca mai greu e in prima saptamana, apoi devine din ce in ce mai usor sa spui NU. Hai ca poti! 🙂
Cu dulciurile am o mare problemă, am mai renunțat la ele, dar nu de tot.
Cu toții cred ca avem câteva obiceiuri nocive, însă e foarte important sa fim conștienți de ele și sa încercăm sa le corectam. Personal, nu cred în schimbări majore făcute peste noapte, ci mai degrabă în eforturi mici, dar susținute în timp.
Mă regăsesc în fiecare propoziție de-a ta!!! Ma străduiesc de câteva zile să aplic toate regulile menționate și de tine. Tare greu mi se pare, dar insist!
:*
Presupune un efort mai mare la inceput, apoi devine din ce in ce mai simplu. Si cand iti dai seama ca fizic te simti mai bine…pentru mine e motivant. Spor!
un obicei prost? nu iau micul dejun, nu am timp, stiu ca nu este bine dar incerc sa schimb asta!
Eu daca nu mananc dimineata, nu pot sa beau cafea. Si fara cafea, ziua nu are rost :))
la mine partea cea mai grea e sa renunt la zahar… asta mi se pare cel mai greu. un muschi file, o cola fara zahar si un chips o data la 3 ani nu mi se par tragedii. dar trebuie sa ma reglez si eu, astept sa apara fructele si legumele de sezon, sa avem de unde alege
Si eu astept cu sufletul la gura fructele si legumele noastre. Si legat de zahar, azi dimineata am facut o tava de briose pentru colegii de la birou si nu am gustat. Mergem inainte :))
Interesant articolul tau. Eu am incercat sa schimb, nu mereu reusesc, dar cel putin ma strduiesc sa fac asta..
Un obicei prost de care vreau sa scap este mancatul la ore târzii.
si eu incerc sa mananc cat mai sanatos, dar tot imi mai scapa cate ceva, eu mult as vrea s apun cv kg pe mine dar nu reusesc:))))
Foarte tare articolul, si motivant. Multumim!
Trebuie multa determinare si sa detii controlul indiferent de ce e in jurul tau. Tu le ai, se simt, sunt convinsa ca vei reusi. Eu… alaptez de 3,5,7 ori pe noapte, dimineata sunt lesinata de foame si mananc ce apuc prima data. Ca e un 7 Days sau mai am rabdare pentru un mic dejun sanatos, e doar tragere la sorti. Si inca nu ti-am scris de pranz sau cina. Ce sunt alea? :)) Te pup!
Multu’ pentru incurajare! Treaba asta a pornit de la faptul ca nu ma mai simteam ok. Stres mult, insomnii, inumitate zero, nu mancam, apoi mancam de parca era ultima zi de pe pamant…Si creierul cerea dulce, dulce, dulce. Acum am vreo 2 luni si jumatate de cand nu mai mananc dulce, in afara de fructe (cu mici scapari) si pot sa spun ca e mult, mult mai bine. 😀
Sunt de-acord, este corectă gândirea și procedez aproximativ la fel.
De ce spun aproximativ? Pentru că există cazuri care nu depind numai de tine în care nu mai poți respecta un program alimentar corect.
Trebuie să recunoaștem și să fim corecți, când ai un job solicitant care nu-ți permite decât evantual o pauză de prânz, greu cu mese la ore și număr fix.
Mi-am pus alarma să sune, altfel uit că trebuie să mănânc în timpul zilei. Și când mă găsește ora mesei pe drumuri, îmi iau pachețel. Am uitat să spun că de cele mai multe ori îmi pregătesc totul de seara.
La mine nu prea merge cu compromisul aici. Una o atrage dupa sine pe cealalta. Prefer sa am o zi de trisat (daca vreau, nu-i obligatoriu), dar apoi neaparat sa ma reintorc pe traseul initial. Ideea e sa schimb obiceiurile nesanatoare cu corespondentele ei sanatoase.
Eu cred in politica pasilor marunti caci la mine nu functioneaza schimbarile bruste. Asadar daca mi-as impune sa renunt la X, Y si Z voi da un mega fail si voi fi si mai suparata pe mine. Daca renunt la X, in scurt timp renunt la Y si apoi si la Z cred ca sansele de reusita sunt spre 100%.
Insa felicit oamenii care au determinarea si discplina de a renunta la toate deodata.